Scrâșnetul dinților

Poeme „Crâncenă carte, de moarte, de dragoste, de boală, de limită a limitelor. Reușești să fii autentic acolo unde cei mai mulți mimează, se exhibă, se încadrează într-un trend al transgre siunilor de fițe. Tu însă ești autentic. Ai fost acolo, ești acolo, mori și învii cu adevărat. Ai scris o carte care va rămâne. ” (O. Nimigean) „Mizând pe potențialul liric al suferinței, din care făcuse principala sa temă încă din cărțile sale mai vechi, Șerban Axinte știe însă să le infuzeze versurilor sale o forță și o vitalitate cu totul de remarcat. Aici durerea este pe deplin asumată, devine în cele din urmă un fel de confirmator ontologic, iar volumul, privit în ansamblul său, e o fenomenologie sui-generis a durerii, din care lipsesc stridențele, notele false și patetismele ieftine. Și îl confirmă pe Șerban Axinte ca pe una dintre vocile puternice și provocatoare ale promoției sale.” (Octavian Soviany)