O cronică a Teatrului Național din Chișinau 1918-1930

Teatrul Național din Chișinău este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. În virtutea unor circumstanțe istorice cunoscute (înfrângerea Germaniei, prăbușirea imperiului Austro-ungar, săvârșirea revoluției bolșevice din Rusia), Chișinăul a avut șansa de a reconectat unui spațiu românesc, în plină efervescență, al mișcărilor cultural-artistice animate de ideea coeziunii naționale și a sincronizării cu tendințele europene de modernizare. La inițiativa unui grup de intelectuali și oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Niță, I. Inculeț, Pan Halippa, Șt. Ciobanu), susținuți de elanul și acțiunile unor actori, regizori, pictori și scriitori notorii (C. Mărculescu, Gh. Dimitriu-Mitu, O. Goga, V. Eftimiu), în Basarabia, la 1921, s-a în ințat primul Teatru Național românesc, care, mai bine de un deceniu, s-a edificat într-o instituție de cultură cu o prezență scenică remarcabilă. În intenția de a aduna materiale pentru un muzeu al Teatrului Național la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care con rmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură. (Petru Hadârcă)