Eseu despre luciditate

Romanul Eseu despre luciditate debutează cu un scrutin general în capitala unei țări imaginare, dar perfect obișnuite. La sfârșitul zilei, se numără voturile și reiese că aproximativ șaptezeci la sută dintre electori nu aleseseră pe cineva. Duminica următoare oamenii sunt din nou chemați să voteze și, de data aceasta, numărul de voturi fără opțiune depășește optzeci la sută. Membrii guvernului intră în panică, o molima pare să le submineze demersurile politice și, dacă este așa, atunci aceasta trebuie anihilată. Încercând să afle care ar putea fi explicația unui asemenea fenomen, ei încep o vastă operațiune polițienească, culminând, în lipsă de rezultate, cu instaurarea stării de asediu și retragerea guvernului din capitala – provizoriu, susțin mai-marii, până când populația capitalei va reveni la sentimente mai bune în ceea ce privește puterea politică, cea despre care se presupune că ar trebui să-i reprezinte. Izolați și lipsiți de îndrumare, cetățenii capitalei au reacții dintre cele mai imprevizibile.